1 an ago · Autor Raluca Ignat · 0 comments

Studiu: Tulburările de anxietate în contextul pandemiei și intervenția psihoterapeutică în situații de criză

Abstract
Obiective – Pin această lucrare am încercat să studiez dezvoltarea tulburărilor de anxietate ce au debutat în contextul pandemiei de Covid-19. Au fost incluse în studiu persoane care au dezvoltat tulburare de anxietate generalizată, tulburare de panică, tulburare de stres posttraumatic, tulburare obsesiv-compulsivă, anxietate socială, fobii specifice.

Metode
În primul rând a fost utilizat diagnosticul diferențial pentru a verifica dacă tulburarea de anxietate identificată este secundară unei afecțiuni medicale, indusă de substanțe medicamentoase sau de consumul de alcool sau droguri. Ulterior s-au folosit ca și metode de intervenție în situații de criză tehnici cognitiv-comportamentale și metode ale terapiei centrată pe scheme cognitive, terapia schemelor cognitive a lui David H. Barlow, abordarea lui Aaron T. Beck, triada cognitivă a lui Beck, modelul cognitiv al lui Albert Ellis, modelul lui Borkovec, tehinici de relaxare de Bernstein și Borkovec, antrenamentul autogen Schultz.

Rezultate – Tehnicile utilizate în abordarea tulburărilor de anxietate identificate în perioada pandemiei cu virusul SARSV-CoV-2 au avut un impact major asupra subiecților, având ca rezultate scăderea nivelului de anxietate, îmbunătățirea abilităților mnezico-prosexice, îmbunătățirea funcționalității și adaptării la schimbare, îmbunătățirea capacității de a tolera frustrarea în context pandemic.

Concluzii – În acest studiu se constată că abordarea tulburărilor de anxietate prin utilizarea tehnicilor de intervenție cognitive și comportamentale în situații de criză duc la îmbunătățirea calității vieții, o mai bună adaptare la incertitudine, expunere la situații ce provoacă frică și creșterea autonomiei personale.

Cuvinte cheie: intervenție, cognitiv, comportamental, anxietate, pandemie

Introducere

Odată cu debutul pandemiei de infecții cu virus SARS-CoV-2 s-a constat o creștere alarmantă în cabinetul de psihologie a persoanelor ce acuză simptome specifice ale unor tulburări de anxietate precum: îngrijorare excesivă, permanentă, anticiparea unui pericol, gânduri automate, intruzive, gesturi repetitive de a se spăla pe mâini sau dezinfecta, frica de a mai ieși din casă, insomnie, precum și multiple somatizări: amețeală, bătăi accentuate sau neregulate ale inimii, amorțeli sau înțepături în membre, furnicături la nivelul capului, țiuit în urechi, vedere în ceață, micțiuni dese, neliniște, încordare, frică de microbi, de infecție, imagini intruzive, coșmaruri, flash-back-uri.
Se constată la 90% dintre persoanele prezentate o percepție eronată privind infectarea cu virus SARS-CoV-2, aceștia considerând că, dacă se vor infecta, înseamnă că vor muri. Ceilalți 10% trecuți prin boală afirmă în cabinet că infecția în sine nu a fost atât de greu de suportat precum își imaginau, însă în momentul în care au aflat că sunt infectați, anxietatea a preluat controlul minții lor și au trăit perioada de izolare având în minte scenarii terifiante și așteptând sfârșitul. Procentele au fost stabilite pe o medie de 800 pacienți în perioada martie 2020 – iunie 2022.

Metode
Cercetarea obiectivelor
Dezvoltarea tulburărilor de anxietate în context pandemic și intervenția psihoterapeutică în vederea remiterii simptomelor identificate, creșterea functionalității subiecților și a nivelului de toleranță la frustrare.

Participanți
Date statistice
Dintr-un număr total de 800 pacienți, 534 de persoane au fost de sex feminin și 266 de sex masculin. Vârstele participanților la studiu au fost între 19 și 69 de ani, media de vârstă situându-se în jurul a 44 de ani. Ocupațiile profesionale sunt diverse, de la studenți, îngrijitori clădiri, livratori, până la profesori, corporatiști sau personal medical aflat în primă linie pe perioada pandemiei.

Criterii de includere/excludere

La toți participanții la studiu au fost aplicate următoarele criterii:
– Diagnosticul diferențial;
– Vârsta minimă de participare 18 ani;
– Studii medii, liceale, universitare sau post-universitare;
– Să nu fi suferit de tulburări de anxietate anterior perioadei pandemice.

Descrierea procedurii
Selecția participanților la acest studiu s-a efectuat ținând cont de criteriile de includere/excludere, în cabinet sau online, în urma aplicării scalei de anxietate Hamilton, observației și interviului structurat, semi-structurat și non-structurat.

Probleme etice
Participanții la acest studiu și-au exprimat acordul scris privind procedura de a fi evaluați și de a se publica rezultatele obtinuțe și concluziile, în scop de cercetare științifică, dar fără publicarea datelor personale ce pot duce la identificarea persoanelor. Conținutul acestui studiu este bazat pe simptome, media de vârstă, criterii sociale, demografice, de gen ce au ca scop protejarea identității fiecărui participant, conform prevederilor legale aflate în vigoare și acordului GDPR.

Instrumente utilizate
Scala de evaluare a anxietății Hamilton evidențiază simptome de anxietate moderat-severă la 96% dintre persoanele implicate în acest studiu. Pentru o mai bună clasificare a tulburărilor de anxietate, în urma aplicării PDSQ se constată:
– 67% dintre participanți au dezvoltat tulburare de anxietate generalizată în perioada pandemiei;
– Dintre aceștia 33% întocmesc criteriile de diagnostic și pentru tulburarea de panică;
– 23% au dezvoltat simptome obsesiv-compulsive ce includ gânduri intruzive că se vor îmbolnăvi urmate de compulsii precum dezinfectare excesivă a mâinilor și suprafețelor, purtarea măștilor de protecție în exterior, în perioadele în care nu au fost obligatorii sau recomandate;
– Coșmaruri, flash-back-uri cu imagini văzute la televizor sau în spital, la 12% dintre cei care au suferit o forma gravă a infecției cu virusul SARS-CoV-2 și au fost spitalizați;
– 98% dintre persoanele incluse în studiu au afirmat că au ajuns la retragere socială de la debutul pandemiei, deoarece le este frică de posibilitatea infectării;
– 13% dintre participanți au abuzat de consumul de alcool în această perioadă;
– 10% au obținut scoruri mari la itemul ce evidențiază simptomele de bulimie.

Procedura
A fost propus participanților modelul cognitiv de intervenție: aceștia și-au făcut o listă a grijilor, au fost stabilite obiectivele pentru care au venit la cabinet, am discutat despre copingul legat de îngrijorare, cum fac față situației reale în care ne aflăm și posibilității de a fi infectați, care sunt stimulii interni resimțiți, gânduri, emoții, care sunt stimulii externi ce amplifică anxietatea, precum plecarea la job, la cumpărături, la medic etc.
A fost folosit, de asemenea, modelul structural cognitiv al anxietății privind credințele centrale, intermediare și automate, de exemplu: Ce vă trece prin minte atunci când ieșiți din casă?
S-a utilizat modelul lui Albert Ellis în discuțiile privind evenimentele ce se petrec la nivel global, convingerile pe care subiecții incluși în studiu le au despre ce se va întâmpla cu ei, la nivel individual, consecințele acestor gânduri, emoțiile resimțite și comportamentele implicite (de evitare, de control excesiv – metacogniția îngrijorării etc.).
Toți participanții la studiu au menționat că se simt vulnerabili, neputincioși, îngrijorați, având tendința de a generaliza și catastrofiza.
Odată activate schemele de amenințare generale, subiecții au gândit în termeni de:
“Dacă mă infectez cu acest virus, înseamnă că voi muri.”
Cei care au fost expuși la imagini la televizor sau au fost spitalizați, au dezvoltat simptome de stres posttraumatic.
Aceste erori de gândire și cogniții iraționale au fost abordate utilizând triada cognitivă a lui Beck: care sunt cognițiile negative despre sine, cognițiile negative despre viitor, cognițiile privind experiențele din prezent. A mai fost utilizat modelul lui Borkovec prin care li s-a explicat subiecților mecanismul evitării și faptul că, dacă nu se expun treptat la situațiile care provoacă frică și disconfort, mențin simptomele de enxietate și alimentează atacul de panică.
Participanții la studiu au înțeles că, în urma percepțiilor distorsionate, încep să dezvolte un comportament dezadaptativ. Li s-a dat ca temă o foaie de lucru pe care au completat cognițiile pe care le au, emoțiile resimțite, comportamentele manifestate, somatizările la nivelul corpului.
Au mai fost utilizate, în abordarea simptomelor anxioase, tehnicile de relaxare progresivă musculară propuse de Bernstein și Borkovec. Subiecții studiului au fost instruiți și în utilizarea tehnicilor de relaxare Schultz pentru a continua acasă relaxarea în scopul remiterii simptomelor anxioase.

Rezultate
În urma utilizării tehnicilor descrise, participanții incluși în acest studiu au resimțit o îmbunătațire a calității vieții lor, schimbarea modului de a gândi, expunerea la factorii ce le produceau simptome anxioase, îmbunătățirea capacității de concentrare, creșterea toleranței la frustrare. 88% dintre aceștia nu mai simt nevoia să controleze excesiv factorii din exterior.
Dintre pacienții cu tulburare obsesiv-compulsivă, 90% dintre aceștia au renunțat la compulsii. Participanții identificați cu simptome de stres posttraumatic au afirmat îmbunătățirea calității somnului, remiterea coșmarurilor și a imaginilor intruzive. Participanții ce sufereau de tulburare de panică au constatat remirerea atacurilor de panică în 95% dintre cazuri, precum și o mai bună gestionare a lor la restul de 5%. La persoanele cu tulburare de anxietate generalizată s-a constatat reducerea simptomelor anxioase și somatizărilor, creșterea funcționalității și rezilienței.

 

 

 

Referințe
Robrt L. Leahy, Stephen J.F. Holland, Lata K. McGinn, Planuri de tratament și intervenții pentru depresie și anxietate, Editura ASCR, 2017
Benjamin J. Kaplan, Virginia A. Sadock, Manual de Buzunar de Psihiatrie Clinica, editia a III-a, Editura Medicala, 2007
Robert D. Friedberg, Jessica M. McClure, Jolene Hillwig Garcia, Tehnici de terapie cognitive pentru copii și adolescenți – instrumente pentru optimizarea practicii clinic, Editura ASCR, 2013
David A. Clark, Aaron T. Beck, Terapia cognitive a tulburăriilor de anxietate – Știința și practica, vol. I, Editura ASCR, 2012
Bret A. Moore, Cum să-ți controlezi anxietatea – Ia tot ce e mai bun din grji, strres și temeri, Editura Trei, 2016

Tags: anxietate, cognitiv, comportamental, criza, pandemie, psihoterapie, tehnici Categories: Articole